Vineri 15 Decembrie 2017

Bine ați venit în județele Harghita și Covasna

Trasee turistice

 

  • Lumea munţilor şi a pădurilor – turism activ şi eco-turism în judeţele Harghita şi Covasna

    Tărâmurile din judeţele Harghita şi Covasna sunt perle ale Carpaţilor. Hoinărim dinspre nord spre sud şi vom vizita atracţiile naturale şi ne vom aventura în distracţiile care ne sunt oferite de ambele judeţe.
    Partea de nord a judeţului Harghita, Borsec, Topliţa Tulgheş, este una dintre cele mai bogate regiuni ecologice. Merită să ne începem călătoria la Tulgheş la rezervaţia naturală de tip geologic şi botanic Pietrele Roşii care se întinde pe o suprafaţă de 14 hectare și unde vom găsi mai multe specii rare de flori şi alte plante. Un pic mai spre est, Borsecul este un adevărat paradis eco-turistic: nu ne îndeamnă să rămânem doar clima subalpină plăcută şi însorită, ci şi Peştera de Gheaţă, lungă de 40 de metri, Rezervaţia geologică Scaunul Rotund, Rezervaţia botanică Borsec, unde vom găsi mesteacănul pitic care este un relict din era glaciară. Găsim la Borsec şi un număr însemnat de izvoare de apă minerală. Câţiva kilometri mai spre nord, vom găsi la Bilbor rezervaţia naturală Mlaştina Dobreanu, mlaştina fiind alimentată de numeroase izvoare de apă minerală, găsim aici şi numeroase plante rare. La Topliţa vom găsi ape termale, iar de aici putem să pornim şi spre Rezervaţia Lacul Iezer, aflat la poalele Vârfului Răchitiş din Munţii Călimani. Totodată, atât la Topliţa, cât şi la Borsec, se găsesc pârtii de schi.
    Următoarea zonă ţintă în judeţul Harghita este depresiunea Gheorgheni. Cheile Bicazului şi Lacul Roşu sunt cu siguranţă obiective turistice care trebuie văzute neapărat, fiind renumite în întreaga Europă. Lacul este unul de baraj natural, iar pe suprafaţa lacului este vizibilă pădurea de brazi care exista aici odinioară. Să nu uităm să îi întrebăm pe localnici despre legendele cu privire la formarea lacului. Cheile Bicazului se situează în Carpaţii Orientali, fiind un canion lung de 5 kilometri şi a cărui frumuseţe nu poate fi descrisă în cuvinte, ci trebuie admirată. Este un adevărat paradis pentru căţărători, oferind şi surprize de altă natură vizitatorilor, cum este de exemplu Avenul Licaş, asemănător unei fântâni uriaşe cu o lungime de 51 de metri. În apropiere de Valea Strâmbă vom întâlni Peştera Súgó, lungă de aproape un kilometru, care adăposteşte cinci specii de lilieci, iar în zonă creşte Papucul doamnei, dar şi alte specii de plante ocrotite de lege. Dacă suntem iubitori de natură, în regiunea Gheorgheni vom găsi de asemenea rezervaţii naturale şi mlaştini, vom putea face drumeţii călare, iar la Ciumani, Bucin sau Izvoru-Mureşului vom găsi pârtii de schi.
    Partea de nord a Depresiunii Ciucului este denumită Ciucul de Sus şi aici iubitorii de natură vor fi întâmpinaşi de minunate locuri: în apropiere de Bălan, în Munţii Hăşmas, descoperim Piatra Singuratică care oferă diferite trasee de căţărare iubitorilor acestui sport. În Ciucul de Sus putem avea două destinaţii: din direcţia Bălan – Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş,  în direcţia Izvoru-Mureşului, caprele negre, urşii, râşii sau floarea de colţ şi tisa, numeroase flori şi animale vor întregii acest peisaj mirific. Cealaltă direcţie este reprezentată de Munţii Harghita de Nord, de rezervaţia Lacul Dracului, numeroase văi misterioase, specifice. Principalele posibilităţi de petrecere a timpului liber în satele din Ciucul de Sus sunt reprezentate de echitaţie, drumeţie, schi fond şi ciclism. Principalele destinaţii sunt cele spre diferite ruine de cetăţi, cum ar fi cele de la Ciceu şi Racu. Iubitorilor de schi, la o distanţă de aproximativ 20 de kilometri de Miercurea-Ciuc, vor găsi pârtiile din staţiunea Băile Harghita. Turiştilor le stau la dispoziţie aici: 4 pârtii de schi, pârtie pentru săniuţe, patinoar, pârtie de biatlon, centre de închiriere echipament sportiv de iarnă şi excelente locuri de cazare. Pe timpul verii, turiştii pot petrece momente de neuitat în parcul de aventură, sau pot alege să pornească în numeroase trasee montane, sau își pot petrece timpul în mofete.
    Ciucul de Jos, este probabil o regiune ecologică şi mai bogată: depresiunea Oltului, ne oferă posibilitatea de o cercetare biologică, mai ales din punct de vedere al florei şi insectelor care se găsesc în cele aproximativ 8-10 mlaştini de apă minerală. Mlaştina Borsaros, spre exemplu are o faună deosebită, aici vom găsi plante insectivore şi specii de muşchi de tundră, iar în Tinovul Lucs, aflat la o altitudine de 1079 metri, vom găsi mesteacănul pitit, afinul de turbă. După spusele localnicilor nu trebuie să hoinărim departe, deoarece „şi pâraiele curg de jur-împrejur”. Atât pe timpul ierni, cât şi vara, în Ciucul de Jos există posibilitatea de a face drumeţii care să se întindă pe perioadă a jumătate de zi, sau de trei zile, se poate practica echitaţia, dar şi alte sporturi, precum ar fi zborul cu parapanta. Putem străbate Ciucul de Jos şi cu bicicleta, pe Drumul apelor minerale, special creat în acest sens pe malul Oltului.
    Mulţii nu ştiu, însă oraşul Băile Tuşnad, situat în partea de sud-est a judeţului, este nu numai un centru balneoclimateric, aici vom găsi şi numeroase minunăţii eco-turistice. Vârful Vártető, Stânca Şoimilor sau Lacul Sfânta Ana, se numără printre atracţiile de aici. Rezervaţia naturală Stânca Şoimilor este locul unde vom găsi renumita plantă Hyeracium Telekianum, iar efortul de a ajunge în vârful acesteia, ne va fi răsplătit de a priveliştea care ni se va aşterne la picioare. Lacul Sânta Ana şi Tinovul Mohoş sunt adevărate minunăţii naturale, atractive şi interesante şi pentru biologi. Lacul şi tinovul s-au format în două cratere vulcanice, în termeni geologici, în urmă cu câteva ore (câteva mii de ani). Limpezimea apei lacului ne va readuce în minte legenda conform căreia, adesea fecioare, preschimbate în lebede, pot fi văzute pe luciul apei. Vizitarea tinovului vă recomandăm să o faceţi doar însoţiţi de un ghid, datorită tufişurilor şi lacurilor adesea ascunse, dar şi datorită vegetaţiei rare de tundră şi artropodelor rare, care oferă o privelişte pe care nu o întâlnim în fiecare zi.
     
    Trecând prin Băile Tuşnad spre judeţul Covasna, putem merge în două direcţii: spre Băile Bálványos sau spre Băile Málnás şi Sfântu-Gheorghe. În zona Băilor Bálványos să nu uităm să vizităm Peştera Büdös, Mlaştina Buffogó şi locul denumit Madártemető, toate acestea după ce am degustat numeroasele izvoare de apă minerală care împânzesc locul.  Muntele Puturosu  oferă posibilitatea vizitării numeroaselor peşteri şi a emanaţiilor de gaze (mofete). Vă recomandăm de asemenea să faceţi drumeţii la ruinele cetăţii Bálványos, a cărei ruine misterioase se ridică deasupra văii. La aproximativ 10 kilometri distanţă de oraşul Târgu-Secuiesc se află localitatea Mereni, unde se găseşte unul dintre cele mai frumoase parcuri de faună sălbatică, cu o varietate extraordinară de păsări, fiind totodată o oază de linişte deosebită. La sud de Târgu-Secuiesc este Rezervaţia naturală de la Reci, arie naturală protejată de lacuri şi păduri de mesteacăn, cu locuri excelente de pescuit, aici găsindu-se de asemenea minunate specii de plante, nuferi şi diferite servicii turistice. Mergând mai spre sud vom ajunge la Covasna, care nu este doar o staţiune balneoclimaterică renumită, iar continuându-ne drumul, vom ajunge la micul sat de munte Comandău. De aici putem porni în drumeţii, cum ar fi cele spre Vârful Laucaţi (1777 metri). La Comandău se află şi Tinovul Mohos, iar dacă mergem prin centrul Covasnei să nu omitem să trecem şi prin locul numit Pokolsár. Acesta este un vulcan noroios, care din când în când erupe. În ambele localităţi vom găsi pe perioada iernii, pârtii de schi bune.
    În împrejurimile oraşului Sfântu-Gheorghe, un loc bun pentru drumeţii și foarte apreciat este şi Lacul Pădureni. De asemenea Băile Şugaş este o staţiune balneoclimaterică unde se poate şi schia, fiind totodată un punct de pornire pentru traseele de o zi care pot fi făcute  în partea de sud a Munţilor Baraolt. Putem porni şi în partea opusă, spre Vâlcele, unde vom pătrunde într-un tărâm fermecat al păsărilor. În aproape toate satele din depresiunea Baraolt vom găsi izvoare de apă minerală sulfuroase, pădurile de foioase întregind aceste peisaje mirifice. În partea de nord a depresiunii, la poalele dealului Murgul Mare, vom găsi romantica aşezare Băile Ozunca.
    Avem două alternative de a ajunge înapoi în Scaunul Odorhei, din judeţul Harghita: cu maşina sau cu bicicleta, putem merge din satul Vârghiş spre nord, dar şi spre localitatea Ocland. Dacă alegem cea de a două variantă, putem vizita rezervaţia ornitologică Popasul păsărilor de la Sânpaul. S-a reuşit până acum identificarea a 231 de specii de păsări care cuibăresc sau migrează aici, dintre acestea 100 fiind specii acvatice. Dacă alegem prima variantă, va trebui să străbatem pe jos Cheile Vârghişului, pe a căror lungime de 3 kilometri, vom descoperi un sistem de peşteri din pleistocen. Cea mai mare peşteră de aici este Peştera Orbán Balázs (1524 metri), aici găsindu-se urme ale prezenţei umane care datează de 7-8000 ani. Cheile Vârghişului oferă pasionaţilor de alpinism posibilitatea de a-şi încerca limitele. De la Cheile Vârghişului putem ajunge la locul Băile Szeltersz, mai apoi la Băile Majzos, unde pe timp de vară există şi două ştranduri termale. De la Băile Chirui putem ajunge pe jos la Rezervaţia botanică Poiana Harghita, sau la Poiana Narciselor, care se întinde pe o suprafaţă de cinci hectare, fiind una dintre cele mai mari rezervaţii din România.  Însă, să nu încercăm să facem toate aceste drumeţii într-o singură zi; mai degrabă să încercăm să mergem spre peşterile din chei şi să înnoptăm la Băile Szeltersz – la cort sau la pensiunile din zonă. Am ajuns la Odorheiu-Secuiesc, unde iarna putem să mergem la schi la Băile Homorod, fiind totodată un loc care oferă servicii de cazare şi masă deosebite,dar și echitaţie. La Homorod, în luna iunie are loc sărbătoare ecvestră organizată cu ocazia zilei de Sfântul Ioan, pe care merită să o vedem! De la Vlăhiţa putem urca pe Vârful Harghita Mădăraş (1801 m), cel mai înalt vârf din Munţii Harghitei, care între timp a devenit şi un fel de loc de pelerinaj. Sistemul de pârtii cuprinde 4-5 pârtii, aici vom găsi de asemenea mai multe pensiuni şi locuri de cazare.
    De la Odorheiu-Secuiesc putem porni în trei direcţii: în direcţia sud-vest, înspre Cristuru-Secuiesc, unde, în localitatea Filiaşi putem vedea vulcanii noroioşi care se găsesc aici. Dacă mergem înspre nord, înspre localitatea Zetea, vom descoperi numeroase locuri  de  petrecere a timpului liber, printre care amintim lacul Zetea, unde sunt organizate pe timpul verii activităţi menite de a atrage turiştii în zonă. În partea de nord-vest se găseşte aşa-zisul Ţinut al Sării, al cărui centru este localitatea Praid (la circa 30 de kilometri distanţă de Odorheiu-Secuiesc). Aici, pe lângă numeroasele locuri de cazare şi atracţii oferite de serviciile de spa, în hotarul localităţii vom găsi rezervaţia geologică Muntele de Sare, cu o serie de pasaje şi peşteri subterane şi o vegetaţie specifică. De la Praid spre est, vom ajunge la Corund, de unde vom putea urma traseele de aici atât pe jos, cât şi cu bicicleta. Să vizităm izvoarele de apă minerală din regiune, să vorbim cu localnici de la care vom putea să învăţăm despre reţete care utilizează plante medicinale, despre locurile care pot fi vizitate, şi nu în ultimul rând putem să ne îmbogăţim din înţelepciunea lor populară. În Ţinutul Sării putem face drumeţii interesante spre ruinele şi locurile legendare din zonă: de exemplu Cetatea Firtos, care este un sit arheologic din epoca medievală timpurie (de origine avară sau dacă) sau Cetatea Rapsonne din apropierea localităţii Praid (secolele XI-XII).
    Dintre întrecerile sportive mai cunoscute, amintim Turul Ciclist al Ţinutului Secuiesc, Cupa de schi fond, meciurile de hochei de la Miercurea-Ciuc şi tot mai popularele întreceri ecvestre (Galopiada Secuiască), întrecerile cu atelaje canine. 
  • Târguri şi crucii încrustate în piatră - turism cultural şi religios

    În urma invaziilor hoardelor tătaro-turce din secolul al XVII-lea, multe dintre bisericile şi mănăstirile franciscane arse sau devastate, au fost reconstruite în stil baroc, acest stil redevenind dominant în interiorul şi exteriorul edificiilor romano-catolice, în timp ce, specific bisericilor reformate şi unitariene, este îmbinarea caracteristicilor stilului clasic şi gotic. Scaunele Gheorgheni, Ciuc şi o parte din Trei Scaune rămân adepte ale catolicismului, în schimb în Scaunele Odorhei, Ținutul Pădurii, o parte din Trei Scaune se practică protestantismul calvinist (reformat), completat prin curentul unitarian, dezvoltat mai degrabă în Ardeal. În nord (în zona Topliţei) şi la sud (Întorsura Buzăului), fiind o zonă preponderent locuită de români, religia ortodoxă a fost cea predominantă. Diversitatea religiilor din zonă este recunoscută în întreaga Europă, pe o suprafaţă de câteva sute de metri pătraţi putând fi întâlnite patru religii creştine care demonstrează buna convieţuire care dăinuie aici de sute de ani. Însă totodată este cunoscut faptul că oamenii îşi trăiesc foarte intens relaţia pe care o au cu Dumnezeu. Religiozitatea se oglindeşte prin numeroasele locaşuri de cult şi totodată prin starea bună a acestora şi multitudinea de evenimente religioase organizate. Religia este parte a culturii, desigur sunt organizate și numeroasele evenimente de altă natura, mai ales pe perioada verii.

    În zona de nord a judeţului putem să vizităm Mănăstirea Sfântul Ilie de la Topliţa, a cărei biserică din lemn este construită la Stânceni în anii 1845-1847. La Bilbor, vom găsi de asemenea o biserică ortodoxă de lemn construită în secolul al XVII-lea şi care poartă hramul Sfântului Nicolae. Preţioasele icoane, acoperişul din şindrilă, ori crucile din piatră care înconjoară biserica şi bârnele de lemn asamblate cu măiestrie și care formează poarta cimitirului, demonstrează dăruirea şi unicitatea muncii oamenilor locului.

    În Depresiunea Gheorgheni, religia predominantă este cea catolică: mănăstirea franciscană de la Lăzarea s-a construit între anii 1669-1752 şi prezintă elemente ale stilului baroc. Aici este înmormântat Kájoni János, călugăr franciscan care a trăit în secolul XVII, constructor de orgi, compozitor şi traducător de cântece, creatorul Codexului Kájoni. La Lăzarea funcţionează şi două tabere de creaţie, una de artă plastică şi una de artă populară, ambele înfiinţate în anul 1970. Bijuteria incontestabila a Lăzarei este cu certitudine castelul construit în secolul al XV-lea şi care a aparţinut familiei Lázár. Castelul cu patru bastioane, este unul dintre cele mai frumoase castele renascentiste din Transilvania. Pentru a spori interesul de a vizita acest castel, menţionăm faptul că marele principe al Transilvaniei, Bethlen Gábor şi-a petrecut mare parte a copilăriei în acest castel, între anii 1590 și 1594. O comunitate foarte vibrantă de armeni, s-a stabilit în trecut la Gheorgheni: biserica lor reprezintă şi astăzi o atracţie a oraşului. Construită în stil baroc, între anii 1730-1734, într-unul din bastioanele porţii a fost găsita statuia Fecioarei Maria în stil gotic, provenind din epoca medievală. Gheorgheniul este un mic oraş cultural, iar aici amintim doar cele mai importante evenimente, cum ar fi zilele oraşului organizate de Sfântul Nicolae, în luna decembrie, Zilele ecvestre, sărbătoarea de la Lacu-Roşu, Sărbătoarea Sfântului Cristof. Toate aceste evenimente demonstrează diversitatea regiunii şi a obiceiurilor, care poate fi observată şi de cei care vizitează oraşul. Una dintre cele mai vechi biserici din depresiune este cea de la Joseni, construită în stil gotic şi datând din secolul al XV-lea, iar în turnul de la poartă şi arcade, prezintă elemente romane, datând din secolul al XVII-lea.

    Ciucul este una dintre cele mai bogate şi mai active zone culturale din Transilvania. În Ciucul de Sus, nu trebuie să omitem cele două-trei biserici cu caracteristici mai speciale: cea de la Cârţa, construită în stil gotic, în secolul al XV-lea şi care are hramul Fecioarei Maria, biserica catolică cu turnul pictat de la Racu, care este un monument unic din epoca arpadiană. Iar la Siculeni vom găsi obeliscul care aminteşte de răscoala secuilor din 1764. Oraşul reşedinţă al judeţului Harghita este Miercurea-Ciuc, iar aici vă propunem să: 1. Vizitaţi Cetatea Miko, unde funcţionează Muzeul secuiesc al Ciucului. Cetatea a fost construită între ani 1623-1631 în stil neo-renascentist, iar de atunci i s-au făcut unele modificări, astăzi se prezintă într-o stare excepţională, fiind renovată. 2. Mergeţi la Şumuleu-Ciuc şi vizitaţi biserica şi mănăstirea franciscană, construită în stil gotic. Aici este cel mai vestit loc de pelerinaj din Ardeal, organizat încă din secolul al XV-lea, cu ocazia Rusaliilor. Şumuleu-Ciuc a fost centrul spiritual al Ciucului timp de secole, astăzi este mai degrabă un centru religios. Aici funcţionează un ordin franciscan, există o mănăstire a Ordinului clariselor, instituţii care au legătură cu sacralitatea şi biserica. 3. În prima duminică a lunii iulie are loc Sărbătoarea celor o mie de fete secuience, care este un eveniment de dans şi cultură populară tradițională şi care se organizează încă din anul 1931.  Aceasta  este an de an mai bogată în evenimente şi dovedeşte faptul că la secui cultura nu se poate întâlni numai în muzee. Desigur există încă multe alte lucruri pe care merită să le vedem, în afară de cele pe care le-am enumerat mai sus: Festivalul cartofului, care este unul foarte popular, Biserica Millennium, Festivalul Mini Jazz Internaţional, iar enumerarea ar putea continua.

    Mergând spre sud, ajungem în Ciucul de Jos, iar aici, în aproape fiecare sat găsim câte o biserică veche. Se deosebesc dintre acestea bisericile din Sâncrăieni, Cozmeni sau Armăşeni. Merită vizitat Muzeul apei minerale de la Tuşnad, dacă tot ne aflăm pe tărâmul acestor ape!

    În judeţul Covasna cel mai mare oraş este Sfântu-Gheorghe, fiind totodată şi cel mai activ centru din viaţa culturală a judeţului. Muzeul Naţional Secuiesc de aici s-a construit între anii 1911-1912, după planurile lui Kós Károly. Nucleul muzeului  fost colecţia Cserey de la conacul din Imeni. Aici se găsește una dintre cele mai complete colecții de mamifere din Pliocen și Cuaternar, și o colecție de fluturi a lui Diószeghy László cu peste 23 000 de exemplare, respectiv o colecție botanică însemnată. Colecția arheologică cuprinde aproximativ 50.000 de exemplare.  Secțiunea etnografică cuprinde o colecție de broderii din secolele XVII-XVII, unică în Ardeal și care numără aproximativ 15.000 de exemplare, o colecție de plăci de teracotă și plăci ceramice, mobilă veche sculptată și pictată, respectiv o colecție extraordinară de jucării tradiționale populare. Biblioteca numără 110.000 exemplare de carte. Cea mai valoroasă lucrare este fără îndoială Codexul Apor, care printre altele este prima traducere în limba maghiară a bibliei (secolul al XV-lea) și cuprinde de asemenea și traduceri ale psalmilor. La Sfântu-Gheorghe mai sunt numeroase locuri care merită a fi vizitate: statuile cu lei de pe clădirea bibliotecii județene, sau biserica fortificată din secolul al XIV-lea. Unul dintre evenimentele cele mai de seamă, organizate în ultimii 21 de ani, este cel dedicat Zilelor orașului Sfântu-Gheorghe. Evenimentul organizat în cea de a doua parte a lunii aprilie, cuprinde în primul rând manifestări culturale și gastronomice, dar și spectacole de teatru, concerte, expoziții, târg tradițional, expoziții.

    În apropiere de Sfântu-Gheorghe, la Arcuș putem admira biserica fortificată (a cărei ziduri sunt încă cele originale, iar biserica datează din secolul al XIX-lea). Tot aici putem vizita și frumosul Castel Szentkereszty, construit în stilul neo-baroc și parcul dendrologic de aici. Tot în apropierea orașului, în partea de sud a acestuia, găsim Biserica reformată fortificată de la Ilieni, care a fost cea mai mare cetate din Trei Scaune. Biserica se pare că a fost construită în secolul al XV-lea în stil gotic, are formă de pentagon, bastioanele și tunelurile fiind înconjurate de două rânduri de ziduri de apărare. Aici găsim și frumoase exemple  picturii renascentiste.

    În împrejurimile Târgului Secuiesc, în aproape toate satele, găsim conace și castele mai mici care datează din secolele XVII-XVIII, iar în zilele noastre au început să își recapete frumusețea de odinioară: Conacul Apor de la Turia, Castelul Béldy-Mikes de la Ozun, iar la Cernat, Sânzieni,  Catalina și Ghelința putem admira alte frumoase conace. La Ghelința  să vizităm neapărat biserica monument din secolul al XII-lea, care este inclusă în patrimoniul UNESCO. Pe pereții acesteia se păstrează o pictură murală deosebită, care prezintă legenda regelui Ladislau. La Cernat,  să vizităm Muzeul Haszmann Pál, unde vom putea descoperi colecții etnografice și istorice însemnate. Târgu-Secuiesc este unul dintre cele mai vechi orașe din Secuime, fiind totodată și un orășel foarte interesant și palpitant. Unul dintre specificurile acestuia este reprezentat de Muzeul Incze László Céhtörténeti. Una dintre colecțiile cele mai renumite ale acestuia, este probabil colecția de costume populare în miniatură. O dată la doi-trei ani se organizează la Dealul Pivnițele mari, Moacșa, Întâlnirea mondială a maghiarilor din Trei Scaune. În fiecare an, în luna iunie se organizează tot aici Galopiada secuiască, care este un eveniment ecvestru foarte renumit.

    Covasna, estecentrulistoric al ScaunuluiOrbai, fiind totodată și un important centru balneoclimateric. Orașul prezintă de asemenea numeroase atracții turistice. Unul dintre acestea este Planul Înclinat. Începând din anul 1889, timp de aproape o sută de ani aici s-au transportat bușteni, pe o distanță de 1,2 kilometri, la o diferență de nivel de 327 de metri. O altă atracție este Cetatea Zânelor, o cetatea dacică, care conform legendei a fost al zânei Ilona, și datează din secolul I după Hristos. Este important să menționăm faptul că în anul 1969, la Csomakőrös, s-a înființat o cameră memorială în amintirea lui Kőrösi Csoma Sándor . În localitatea Zăbala se află Castelul Mikes, fosta reședință a familiei Mikes. Castelul Mikes este amplasat într-un frumos parc dendrologic, azi funcționând aici un hotel de primă clasă.

    Ținutul Pădurii se află în partea de vest a județului Covasna și se întinde în depresiunea dintre Munții Baraolt și Munții Perșani. Astfel spre exemplu vom găsi biserica fortificată de la Belin, zidurile acesteia depășind 8-10 metri și care a fost construită în secolele XVI-XVII. Din păcate vechea biserică construită în stil gotic a fost refăcută în secolul al XIX-lea. Și biserica reformată fortificată de la Aita Mare merită vizitată, având bastioane italiene și fiind construită în stil gotic. Pe pereții bisericii de la Biborțeni se pot vedea fresce care ilustrează legendele Sfântului Ladislau. La Bățanii Mari, găsim casa memorialăa povestitorului Benedek Elek.

    La Micloșoara putem vizita Castelul Kálnoky și putem să ne și cazăm aici. În castele de la Tălișoara și Vârghiș este posibilă pe viitor și cazarea în condiții specifice vremurilor trecute.

    Odorheiu-Secuiesc este adesea numit „orașul mamă secuiesc” sau „orașul-școală”. Nu este întâmplătoare această denumire, deoarece orașul are școli vestite, magazine și cafenele care întregesc viața culturală a orașului, transformându-l într-un oraș important al regiunii. Piața centrală aglomerată se compune dintr-o biserică și o mănăstire franciscană, o biserică reformată. În centrul orașului se află Cetatea Székely Támadt. Documentați-vă în legătura cu originea denumirii acestei cetăți! Colegiul reformat Benedek Elek a fost construit în anul 1912, iar aici a funcționat timp de zeci de ani un institut pedagogic. Liceul Tamási Áron s-a construit între anii 1909-1910, având un stil care definește silueta orașului. Evenimentul  Míves Emberek Sokadalma este unul dintre evenimentele cele mai vechi care se organizează în oraș, iar pe lângă târgul care are loc cu această ocazie, au loc expoziții, prezentări de modă, programe pentru copii, concursuri vocale. Cea mai veche clădire a orașului este cel mai probabil Biserica  Jézus-szíve, are o forma de trifoi cu patru foi și datează din secolul al XII-lea. Băile Szejke sunt parte componentă a orașului, iar aici are loc anual în luna iunie Festivalul Internațional de muzica tradițională și dans popular, evenimentul fiind integrat în manifestările organizate cu ocazia zilelor orașului. Este important să vizităm în împrejurimi casa memorială a scriitorului Tamási Áron de la Lupeni. Un alt edificiu care a intrat în patrimoniul UNESCO, este biserica fortificată de la Dârjiu, care s-a construit în secolele XII-XV. Se merită a întreba ghidul despre modalitatea în care folosesc localnicii unele părți ale bisericii! Și cea mai veche scriere runică, datând din anul 1431, o găsim tot aici. La Cristuru-Secuiesc, pe malul Târnavei, să vizităm Muzeul Molnár István și expoziția etnografică în aer liber de aici, care însumează în jur de 40.000 de exponate. Chiar dacă Cristuru-Secuiesc este un oraș unde predomină religia unitariană, biserica catolică de aici este mult mai veche, unele părți ale acesteia datând din secolele XII-XIII. La Cristuru-Secuiesc și-a petrecut ultimele zile din viața Petőfi Sándor, aici a scris și ultimele sale poezii. 

  • Ape răcoritoare și capacitățile vindecătoare ale acestora – turism balnear

    Una dintre cele a mai importante destinații turistice din județele Covasna și Harghita se găsește în zona de nord a județului Harghita și se numește Borsec. Efectele curative care se găsesc aici, au o istorie care se întoarce în timp până în secolul al XVII-lea, iar apa de aici a primit renumele de „regina apelor minerale”. Sunt cunoscute în jur de 30 de izvoare, fiind cunoscute și efectele curative ale nămolului și ale climei deosebite de aici. Pârtia de schi și  recent renovată Baie Ó-Sáros, împreună cu centrul balnear aflat în construcție, vor reda Borsecului renumele de altă dată. Fiți la curent cu aceste noutăți și profitați de serviciile care vi se pregătesc!
    Izvoare excelente sau mici locuri de agrement puteți găsi și la Bilbor și Toplița, unde veți găsi două ștranduri termale (Urmánczy și Bánffy). De asemenea condiții excelente de petrecere a timpului liber veți găsi și la Ciumani, Izvoru-Mureșului sau Lacu-Roșu.
    În zona Ciuc veți găsi mai degrabă mici băi comunale, care au fost reconstruite în amintirea vremurilor trecute. Astfel de băi există la Ciucul de Sus, Tomești, Siculeni, Șumuleu-Ciuc, iar în Ciucul de Sus, băile de la Sâncrăieni, Cozmeni, Tușnad și Casin. Chiar dacă sezonul estival nu este foarte lung în zona Ciucului, găsim aici și numeroase ștranduri cu apă termală sau ape minerale foarte reci. Cele mai importante ștranduri se găsesc la Dănești, Jigodin, Miercurea-Ciuc, fiind în plan și renovarea altor ștranduri. Putem încerca și mofetele de la Jigodin, de la Băile Büdös și Băile Harghita. Să ne informăm despre binefacerile tratamentelor din mofete.
    Băile Tușnad sunt un alt centru balneoclimateric important al regiunii. Și aici vorbim de o cultură a băilor cu un trecut îndepărtat, construcțiile realizate în socialism, dar și cele noi oferind posibilități extraordinare de cazare, și nu numai, turiștilor aflați în căutarea de astfel  locuri. Pe lângă numeroasele izvoare de apă minerală și servicii pentru petrecerea timpului liber (ștrand, pârtie de schi, patinoar) sunt accesibile terapia prin mișcare, fizioterapia, hidroterapia, electroterapia și masajul. În curând se va deschide aici și un nou centru wellness. Se pot face plimbări în pădurile din apropiere, drumeții sau pur și simplu ne putem odihni, profitând de peisajul și clima de aici.
    Trecând în județul Covasna continuă șirul izvoarelor de apă minerală: La Bixad putem experimenta băile cu ape minerale calde și reci. Odinioară apele minerale de la Bodoc erau nelipsite de pe rafturile magazinelor. La Vâlcele și la Băile Málnás s-au construit mici centre de tratament. Și la Băile Sugás găsim un astfel de centru de tratament (în vecinătatea pârtiei de schi), care dispune de bazine cu apă rece și apă caldă. La baia de tratament de la Hătuica, există 10 vane de tratament, gimnastică medicinală și mofete, iar dacă doriși vă și puteți caza aici. Băile de aici conțin carbonat de sodiu (sare), fiind ape cu conținut bogat de calciu, magneziu și fier, care conțin de asemenea o cantitate mare de acid silicic. La intrare în aceste băi, citiți efectele pe care le are asupra sănătății această apă! Băile Bálványos oferă mai degrabă bazine în aer liber, cu izvoare de apă minerală felurite, ascunde de asemenea locuri de cazare simpatice, iar mai presus de toate, este un mediu natural aparte, popularitatea lui  datorându-se în primul rând mediului înconjurător. În drum spre Băile Bálványos se înalță un centru de tratament de patru stele care a fost renovat complet nu demult, dotat cu un hotel pe măsură, de unde se poate admira un peisaj mirific. La aproximativ 5 kilometri distanță de centrul comunei Brețcu există un mic centru de tratament cu apă caldă.
    Orașul Covasna este cel mai mare și mai dezvoltat centru de tratament din județ. Pe teritoriul acestuia există aproximativ 1500 de izvoare de apă minerală, iar împreună cu mofetele din zonă, ajută la tratarea următoarelor afecțiuni: inimă și vasele de sânge, boli ale pielii și ale tractului gastro-intestinal și ale  glandelor asociate, boli endocrine, ginecologice, boli metabolice, de rinichi și boli neurologice. Metodele utilizate în centrul de tratament sunt: hidro și electroterapia, termoterapia, terapia prin mișcare, mersul pe jos, etc. Este renumit spitalul de boli cardiologice de la Covasna, unde funcționează cea mai mare mofetă din România, aici funcționând de asemenea hoteluri de patru stele și pensiuni care își așteaptă oaspeții în orice sezon.
    Izvoarele și apele din Ținutul Pădurii nu sunt mai prejos decât altele, aici însă terapia cu ape minerale se face prin consumul acesteia, infrastructura necesară centrelor de tratament nefiind funcțională în zonă. Vă recomandăm să consumați cu încredere apele mineral de la Vârghiș sau Biborțeni. Micile căsuțe primitoare de la Băile Ozunca și izvoarele de apă minerală de aici, respectiv investițiile străine făcute în zonă, vă vor fi pe plac în sezonul estival.
    În Scaunul Odorheiu-Secuiesc există două centre de tratament mai importante: cel de la Băile Homorod și împrejurimi, și cele din Ținutul Sării aparținător județului Harghita. Băile Homorod oferă localnicilor și celor care se află în trecere, izvoare amenajate de unde se poate procura în permanență apă minerală de calitate.  Cel mai cunoscut este izvorul Lobogó, bogat în săruri, calciu, magneziu. Acest izvor a dat și numele pensiunii din zonă, care în momentul de față oferă nu numai servicii de cazare, ci și restaurant, pârtie de schi, herghelie, iar recent a fost inaugurat un centru de wellnes. În apropiere de Homorod, există Băile Majzos de la Vlăhița, dotate cu două ștranduri cu apă mezotermală și cu locuri de cazare. În apropiere există izvoarele sărate de la Szeltersz. Pentru scurtă vreme în anii 1930, apele de aici s-au îmbuteliat sub marca Salutaris. Izvoarele de la Băile Chirui sunt bogate în carbonat de calciu, iar clima este una extraordinară. În drumul nostru spre Ținutul Sării, să trecem pe la Băile Szejke, care se găsesc în imediata apropiere de Odorheiu-Secuiesc și să vizităm aici neapărat Muzeul apei minerale, inaugurat în anul 2008. În Ținutul Sării, renumită este localitatea Corund, iar azi este mai degrabă un centru turistic rural, aici aflându-se în plan și construirea unei baze de tratament. Un alt centru important este Praidul, renumit pentru mina de sare de aici. Efectele curative de aici se găsesc în sare și în apele de aici, iar vizitatorii pot coborî în scopul tratamentului 80 de metri în mina pentru a se bucura de efectele curative de aici. Ștrandul mezotermal se găsește la o distanță de 200 de metri de gura de intrare în mină, apa acestuia fiind bogată în calciu  și litiu și are temperatura de 46 grade Celsius. Aici s-a construit de curând și un nou centru de tratament și wellnes. 
  • Omul, parte integrantă a peisajului – turism rural în Secuime

    În județele Harghita și Covasna, aproape fiecare sat este un muzeu în sine, care poartă amprenta vremurilor trecute. Acest lucru se oglindește nu numai în arhitectura clădirilor, ci și în evenimentele din viața de zi cu zi, în grai și cultură, dar și în evenimetele din zilele de sărbătoare. De exemplu în zona de nord a județului Harghita, la Tulgheș în luna septembrie are loc Festivalul oierilor, bazat pe îndeletnicirea de veacuri a românilor. Și la Toplița se organizează un festival național al păstorilor, intitulat „Miorița”, în fiecare an, în luna septembrie.
    În depresiune Gheorgheni un puternic centru de turism rural se găsește la Lăzarea, aici se organizează festivalul verzei, a cărui tradiție este veche în zonă. Am amintit deja zilele ecvestre de la Gheorgheni, există de asemenea numeroase obiective care merită văzute, cum ar fi de exemplu moara de apă și muzeele de sculptură în lemn. La Borzont putem mânca un adevărat prânz secuiesc la Restaurantul Basa-keresztáti. Îi îndemnăm de aici pe oaspeții noștri să poposească la Odorhei, peste pasul Bucin. În Ținutul Sării, cele mai multe pensiuni se găsesc la Praid, unde pe lângă mina de sare și ștrandul local, există un festival al fanfarelor și numeroase festivaluri gastronomice. La Ocna de Sus, de două decenii se organizează deja Tabăra de dans popular, în fiecare an în luna iulie, fiind o ocazie foarte bună de a învăța dansurile din diferite zone etnografice . Corundul este probabil cel mai de vază centru turistic rural, mulțumită în primul rând ceramicii și meșteșugurilor populare practicate aici. Se merită să facem drumeții în zonă. În luna august la târgul olarilor care se organizează aici, sunt prezenți olari renumiți din toate zonele. Pe timp de iarnă și pe timp de vară, folclorul este aici în floare: zilele cărbunarilor de la Lupeni au loc în septembrie, Festivalul culegătorilor de zmeură de la Vărșag (această localitate este cea mai frumoasă așezare autentică din țară), în luna septembrie, Festivalul prunelor de la Dealu ( aici putem face cunoștință cu meșteșugul fierberii de țuică), iar în luna martie are loc festivalul narciselor, prilej de întâlnire a grupurilor de dans popular din zonă. Satu-Mare este localitatea vestită pentru porțile tradiționale secuiești, sculptate și pictate. Și la Zetea vom găsi numeroase porți monument, cea mai veche datând din anul 1807. Aici vom găsi locuri de cazare și putem învăța meșteșuguri interesante. Și la  Vlăhița se organizează Festivalul Narciselor, încă din anul 1976, în fiecare lună mai din an. La Crăciunel, se organizează în fiecare an Festivalul Castanelor. La Crișeni există un muzeu al pălăriilor de paie (adăpostește cele mai mari pălării de paie din lume), aici organizându-se și un festival al pălăriilor de paie. Farmecul localității Inlănceni, lăsăm să vă ia prin surprindere.
    Dacă mergem în direcția județului Covasna dinspre zona Odorhei, ajungem în Ținutul Pădurii. Să nu vizităm aici numai castelele și conacele, ci să căutăm posibilitatea de a ne caza la oameni simpli în localitățile Zălan (unde chiar și prințul Charles are o locuință pe care o întreține), Bățanii Mici sau Belin. Să trecem neapărat în drumul nostru și pe la familia Sütő din Vârghiș, care are o școală de pictare a mobilei  și care se ocupă de acest meșteșug de 14 generații. În casa acestora vom putea admira piese de mobilier pictate vechi de sute de ani, însă secretele acestei arte nu vă vor fi divulgate, fiind foarte bine păstrate de generații. La Băile Málnás în luna septembrie se organizează Festivalul vânătorii, iar la Cernat se organizează tabere tradiționale de cioplire a lemnului.
    La Covasna, există un festival românesc de tradiție, organizat cu ocazia zilei de Sfântul Ilie, ocazie cu care are loc un târg al fetelor și obiceiuri de nuntă păstorești, adevărate evenimente folclorice. Nunta pastorală se ține în Valea Zânelor, unde tinerii gata de însurătoare se adună să-și aleagă mirese. La Zăbala există un Muzeu etnografic al ceangăilor, care cuprinde colecția privată a profesorului Pozsony Ferenc. Aici se găsesc în primul rând elemente ale culturii ceangăilor maghiari din Moldova.
    La Băile Bálványos în luna februarie se organizează Festivalul Internațional de tăiere a porcului, unde putem să facem cunoștință cu modul secuiesc de sacrificare al porcului și ne va părea rău dacă participăm. Spre Ciuc putem merge prin Bálványoson sau prin Casin. Să poposim la Casin, pentru a experimenta liniștea monumentală de aici și ospitalitatea oamenilor. Până să ajungem în Ciuc să facem o oprire în Popasul Nyerges, unde s-au purtat lupte în Revoluția de la 1848. Ciucul de Jos este mai sărac comparativ cu Ciucul de Sus, în servicii turistice rurale. La Siculeni, din anul 2009 se organizează Festivalul cepei, care este în primul rând un târg. În localitatea Frumoasa se organizează de asemenea Festivalul verzei. La Mădăraș în iunie se organizează tabără de păstrare a tradițiilor destinată copiilor, iar aici putem să ne cazăm și la localnici. În luna octombrie și la Bălan se organizează un festival de dans și muzică populară. La Sândominic putem afla mai multe despre modalitatea de cultivare și prelucrare a cânepii, organizându-se aici de asemenea un festival unde sunt prezentate produse din cânepă. Sândominicul este una dintre cele mai interesante comunități religioase și tradiționale, care a fost studiată timp de zeci de ani și de profesorul dr. Balázs Lajos.
    Dacă mergem spre răsărit, vom ajunge într-una dintre cele mai incitante zone etnografice din lume: Ghimeș. Lumea ceangăilor, formată din mai multe sate este o zonă unică, iar în pofida  cercetările etnografice continue realizate în zonă, rămân încă secrete nedescoperite de cercetători. Să mergem la Festivalul mămăligii cu brânză din luna august, sau la Festivalul „La izvoarele Trotușului” (organizat de 36 de ani) și să încercăm să ne conectăm la viața de zi cu zi a oamenilor, încercând să cunoaștem oamenii și locurile, îndeletnicirile acestora, pentru a putea înțelege unicitatea locului și modul de viață al acestora. Ghimeș prezintă o lume rurală unică, conservată într-un mod aparte, iar creșterea vitelor, prin perindarea între deal și vale, este principala îndeletnicire a localnicilor. 

Despre proiect

Date generale

Solicitant: Consiliul Județean Harghita
Partener: Consiliul Județean Covasna
Perioada de implementare: 24 de luni
Valoarea totală a proiectului: 991. 519,75 lei
Valoarea totală eligibilă a proiectului: 544.021,08 lei
Contribuția proprie a Consiliului Județean Harghita: 10.880,42 lei (2%);
Contribuția proprie a Consiliului Județean Covasna: 5.440,21 lei

Programul de finanțare

Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 - Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, DMI 5.3 – Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică, Operațiunea - Dezvoltarea și consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice și a activităților specific

Obiectivele proiectului

Îmbunătățirea imaginii turistice a județelor Harghita și Covasna prin dezvoltarea unei imagini turistice distinctive și unice a regiunii;
Instituirea unui sistem integrat și informatizat al ofertei turistice din județele Harghita și Covasna;
Valorificarea și promovarea atracțiilor turistice din diferitele zone ale județelor Harghita și Covasna bazate pe resursele naturale și caracterele culturale comune;
Contribuirea la lărgirea ofertelor turistice și la creşterea calităţii nivelului ofertelor turistice din județele Harghita și Covasna prin creșterea sinergiilor și a colaborării între prestatorii turistici.


Investim în viitorul tãu ! Proiect selectat în cadrul Programului Operational Regional si
cofinantat de Uniunea Europeanã prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionalã.
Continutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu pozitia
oficialã a Uniunii Europene si a Guvernului României.
Pentru informatii detaliate despre celelalte programe cofinantate de Uniunea Europeanã, vã invitãm sã vizitati www.fonduri-ue.ro